Rezultatele 1 - 13 din 13 pentru "sistem public"

Șefii din instituțiile publice care ocupă în prezent posturile de conducere în baza unei diplome de licență echivalată cu studii de master, diplomă obținută pentru învățământ superior de patru ani anterior aplicării sistemului Bologna, vor primi un termen de 3 ani pentru a-și completa studiile, astfel încât să nu-și piardă funcțiile, a transmis Ministerul Educației către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Ministerul Educației va emite norme tranzitorii până la data de 4 septembrie, astfel încât intrarea în vigoare a noii legi a educației, cea care schimbă regulile, să nu afecteze șefii aflați în funcții.

Funcționarii care ocupă în prezent posturi de conducere în instituții ale statului au mari emoții în aceste zile.

Numărul posturilor ocupate din administrația publică a crescut în luna mai cu 4.395, la 1,283 milioane, a treia lună în care personalul din sectorul bugetar a urcat, după martie (+470) și aprilie (+2.260). Ritmul a accelerat în contextul în care sistemul bugetar a grăbit angajările înainte ca Guvernul să instituie, în luna mai, restricții în ceea ce privește concursurile de recrutare. Astfel, guvernul Ciucă a lăsat la final de mandat sistemul sistemul public cu 24.899 mai mulți bugetari decât la momentul la care a preluat conducerea Guvernului, cu o medie lunară de 1.383 de posturi în plus, cel mai mult dintre toate guvernele începând din 2017.

Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut în aprilie cu 2.260, la 1,279 milioane, în contextul în care sistemul bugetar a accelerat angajările înainte ca Guvernul să instituie în luna mai restricții în ce privește concursurile de ocupare a posturilor vacante. După câteva luni de scădere, numărul de bugetari a revenit pe creștere în martie, cu un plus de 470, urmat de aprilie cu peste 2.000. Guvernul PNL/PSD/UDMR, condus de premierul Nicolae Ciucă, a înregistrat până la finele lunii aprilie, 17 luni din cele 18 de mandat, o medie lunară a creșterii numărului de posturi ocupate la stat de 1.206, peste guvernele conduse de Ludovic Orban - 1.064/lună și guvernul condus de Florin Cîțu - 835/lună, dar sub guvernele PSD din 2017-2019 - 1.336/lună.

Statul a terminat anul trecut cu un număr al posturilor ocupate în sectorul public de 1.278.688, cu o scădere surpriză, de 1.315 posturi, în decembrie față de luna noiembrie, potrivit datelor analizate de Profit.ro. În acest context, creșterea numărului de bugetari în ultimele șase luni ale anului (decembrie față de iunie 2022), perioadă în care angajările au fost înghețate de către Guvern, este de 8.976, arată calculele Profit.ro. Guvernul a înghețat angajările din iulie, dar cu excepții, de unde rezultă și acest număr mare de posturi ocupate în plus.

Aparatul bugetar reprezintă una dintre principalele cheltuieli ale bugetului colectat de la populație prin taxe, astfel că numărul acestora ar trebui să fie unul cât mai redus, dar optim pentru a asigura buna funcționare a serviciilor publice. Din datele Guvernului se observă că statul are deficite mari de angajați tocmai acolo unde ar trebui să ofere principalele servicii cetățenilor - educație, sănătate și siguranță.

Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut în pofida deciziei Guvernului de a îngheța angajările în ultima jumătate din an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Astfel, numărul de posturi ocupate a ajuns la final de noiembrie la 1,28 milioane, cu 10.291 mai mulți față de finele lunii iunie. Guvernul a înghețat angajările din iulie, dar cu excepții, de unde rezultă și acest număr mare de posturi ocupate în plus. Raportat la decembrie 2021, datele analizate reflectă o creștere a numărului de angajați din sectorul public cu 17.685. Pentru cele 12 luni care au trecut de la preluarea mandatului de către premierul Ciucă, totalul bugetarilor este cu cu 21.193 mai mare.

Instituțiile statului vor avea, din nou, liber să facă angajări de anul următor, urmând ca o înghețare a angajărilor în sistemul public introdusă pentru a doua parte a acestui an (iulie-decembrie) să nu fie prelungită și în anul următor, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. Angajările vor putea fi făcute în limita cheltuielilor de personal aprobate pentru instituția respectivă. Guvernul ar putea decide o blocare a angajărilor la stat abia în a doua jumătate a anului următor, dacă evoluția economiei și cea a finanțelor statului necesită o astfel de măsură.

Singura ofertă a fost depusă de o asociere condusă de Ernst&Young, alături de Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), casa de avocatură Radu și Asociații SPARL, Ernst & Young Consulting Malaysia, Ernst & Young Advisory România, DC Communication (subcontractant) și Institutul de Cercetare a Calității Vieții.

O asociere condusă de Ernst&Young a depus singura ofertă în cadrul unei licitații organizată de Ministerul Muncii pentru "servicii de consultanță în cadrul reformei sistemului public de salarizare și a serviciilor de asistență tehnică", care urmărește "elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii". Contractul a fost estimat la 24,32 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de 27 luni de la data atribuirii.

Sistemul de interzicere a acestui cumul a mai fost introdus în 2009, în contextul crizei financiare, de Guvernul Boc, pentru venituri care depășeau un anumit plafon - fiind exceptați, de exemplu, profesorii - dar a fost abrogat în 2014 de Guvernul Ponta. Ideea a revenit în februarie, când ministrul Muncii a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care să fie interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Asta după ce actul normativ a fost indicat ca fiind în pregătire încă de la finele anului 2019, după care s-a așternut tăcerea, urmând un an electoral 2020.

Cea mai mare pensie din sistemul public de stat calculată pentru luna octombrie 2019 de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) are un cuantum brut de 33.235 lei, adică echivalentul a circa 7.000 euro, iar beneficiarul aparține de una din Casele locale de Pensii din București, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

Sumele cheltuite din buget pentru pacienții tratați în sistemul privat sunt nesemnificative, în condițiile în care spitalele de stat sunt în cea mai mare parte învechite sau părăginite, au remarcat principalii jucători de pe piața sistemului de sănătate, reuniți sub umbrela PROFIT HEALTH.forum.